Doar românii care au și cetățenie italiană ar urma să fie impozitați în Italia pentru imobilele deținute, conform unui comunicat al președintelui Comisiei pentru românii din străinătate a Camerei, William Brînză, care s-a întâlnit, joi, cu ambasadorul italian la București.
Dacă autoritățile din România l-au informat pe deputat în scris (Ministerul Finanțelor Publice prin secretarul de stat Liviu Voinea, nr înregistrare interpelare 440964, iar MAE a răspuns în data de 13.07.2012 prin ministrul Andrei Marga) că se fac demersurile necesare pentru evitarea dublei impozitări, iar Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală din cadrul Comisiei Europene examinează legislația italiană sub aspectul compatibilității cu reglementările europene, ambasadorul Italiei la București, Mario Cospito, l-a asigurat pe deputatul de diaspora că cetățenii români rezidenți în Italia nu sunt afectați de legea guvernului Monti. Excepție fac cei care au și cetățenia italiană și care trebuie să se supună legilor statului italian, se arată în comunicatul remis agenției MEDIAFAX.
Românii din Italia au primit notificări de la Fiscul italian prin care li se cere să achite o diferență de impozit pentru imobilele pe care le dețin în România, Guvernul de la București așteptând clarificări și din partea CE prin care să se lămurească dacă este încălcată convenția dublei impuneri.
Notificarea a fost transmisă românilor rezidenți în Italia în baza unui Decret-Lege emis anul trecut de către Guvernul de la Roma, denumit „Dispoziții urgente pentru creștere, echitate și consolidarea conturilor publice” și care introduce un impozit pe valoarea imobilelor din străinătate perceput tuturor proprietarilor rezidenți în Italia. Legea îi afectează și pe cetățenii străini, implicit pe românii rezidenți în Italia care trebuie astfel să plătească statului italian o diferență de impozit pentru locuința din România.
În Italia trăiesc aproximativ un milion de români.
Impozitul perceput de autoritățile italiene este de 0,76% din prețul cu care aceștia au cumpărat locuința din România, cotă din care este scăzut impozitul plătit deja statului român pentru acel imobil. În cazul în care actul de proprietate nu prezintă prețul de cumpărare, pentru stabilirea impozitului este luată în calcul valoarea de piață a imobilului.
În România, pentru persoanele fizice se aplică o cotă de 0,1% la valoarea impozabilă, calculată în funcție de calitatea materialelor de construcție, utilități și zona în care este amplasat imobilul.
În aceste condiții, calculele arată că românii rezidenți în Italia ar trebui să plătească în această țară un impozit mai mare decât cel datorat în România, chiar dacă va fi acordată o deducere aferentă impozitului plătit în România.
„Sunt așteptate clarificări din partea autorităților italiene pentru a se stabili dacă acest nou regim fiscal nu încalcă prevederile convenției încheiate de cele două țări privind evitarea dublei impuneri. Este însă posibil ca din analiză să rezulte că aceste prevederi nu sunt încălcate, deoarece convenția nu acoperă sfera autorităților locale, iar acest impozit ar putea fi tratat drept unul perceput de autoritatea locală. Și Fiscul român ar trebui să aplice un astfel de impozit, dar nu dispune de informațiile necesare”, au declarat pentru MEDIAFAX surse din Guvernul de la București.
Guvernul a inițiat demersuri și pe lângă Comisia Europeană și așteaptă în prezent ca oficialii UE să stabilească dacă noul regim fiscal din Italia este compatibil cu reglementările europene. Din răspunsurile comunicate până în prezent de către autoritățile italiene rezultă că acestea apreciază că noua lege nu contravine convenției de evitare a dublei impuneri.